Aurul poate ucide bacteriile mai repede. Ar putea fi un înlocuitor pentru antibiotice. Ce au descoperit cercetătorii este uimitor

Aurul poate ucide bacteriile mai repede. Ar putea fi un înlocuitor pentru antibiotice. Ce au descoperit cercetătorii este uimitor
Photo by Laurynas Mereckas on Unsplash

Criza sanitară care a lovit întreg globul i-a împins pe cercetători în găsirea de noi soluții. Ultimu studiu publicat scoatea la iveală faptul că aurul, unul dintre cele mai scumpe metale prețioase ar putea înlocui anumite antibiotice.

Un studiu realizat de revista Advanced Materials scoate la iveală o nouă descoperire. Potrivit sursei citate, o echipă internaţională la care participă exeperţi de la Universităţile Rovira i Virgili (URV) din Spania, Grenoble (Franţa), Saarland (Germania) şi RMIT (Australia) cercetează utilizarea nanoparticulelor de aur ca alternativă la antibiotice.

Cu alte cuvinte, în urma studiilor făcute, cercetătorii au descoperit că deformarea mecanică a bacteriilor este un mecanism de toxicitate ce permite uciderea lor prin nanoparticule de aur, acest lucru însemnând că metalul prețios ar putea fi o alternativă la antibiotice.

Cum acționează aurul

Puțini știu ce fel de acțiune are aurul. Acesat este un material inert chimic, adică, cu alte cuvinte, nu reacţionează în faţa organismelor vii. Totuși, acesta se utiliza în medicina Egiptului Antic și chiar și în prezent prezent permite vizualizarea tumorilor, printre alte aplicaţi.

Astfel, echipa de cercetători a demonstrat că în ciuda faptului că sunt inerte, nanoparticulele de aur nu sunt în schimb inofensive pentru bacterii şi le pot distruge graţie unui mecanism fizic care le deformează peretele celular.

Pentru a demonstra rezultatul, aceștia au fabricat un model artificial de membrană celulară bacteriană şi au evaluat cum reacţiona când intra în contact cu nanoparticule de aur sintetizate în laborator la 100 de nanometri.

Reacția a fost pe măsura așteptărilor. Cercetătorii au observat că în faţa nanoparticulelor, bacteriile se deformează, ca şi cum s-ar aspira aerul din interiorul unui balon până când acesta rămâne flasc, a explicat Vladimir Baulin, cercetător la Departamentul de Inginerie Chimică al URV.

De asemenea, în timpul aceluiași experiment, cercetătorii au mai remarcat și modul în care bacteria dispare. Se pare că moartea bacteriei a intervenit după o aspiraţie masivă, „ca şi cum peretele celular al bacteriei ar fi explodat în mod spontan”, scrie EFE.