171 ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Detalii neștiute despre viața marelui poet. Cum se comporta cu cei apropiați

171 ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Detalii neștiute despre viața marelui poet. Cum se comporta cu cei apropiați
Poetul Mihai Eminescu

Au trecut 171 de la nașterea lui Mihai Eminescu, unul dintre cei mai mari poeți din literatura românească. Puțini știu însă detalii din viața marelui poet național. Acesta a avut o carieră impresionantă, iar acest lucru nu l-a făcut să-și schimbe atitudinea față de cei apropiați.

Mihai Eminescu s-a născut la data de 15 ianuarie 1850 în Botoșani. El a fost un pare poet, prozator, dar și un traducător și jurnalist român de excepție. În anul 1948, acesta a fost ales post-mortem, membru al Academiei Române.

Cine a fost Mihai Eminescu

Mihai Eminovici, pe numele său real, a fost al șaptelea copil dintr-o familie cu unsprezece copii. Părinții săi se numeau Gheorghe Eminovici și Raluca Iurașcu. Studiile le-a făcut în perioada 1860-1863 la liceul german din Cerăuți, Ober Gymnasium.

A debutat în lumea literară în anul 1866 în revista Familia a lui Iosif Vulcan. Acesta a fost și momentul în care Eminovici a devenit Eminescu, iar Iosif Vulcan a fost cel care i-a sugerat să facă acest pas.

Activitatea sa literală este una extrem de bogată creată pe parcursul unei mari călătorii. În perioada 1866-1869, Eminescu a călătorit prin întreaga țară, din Transilvania până la Bucureşti, cunoscând realitatea societății românești și totodată oameni, care urmau să-l sprijine în întreaga sa carieră.

De asemenea, în semestrul de iarnă 1869-1870, acesta a frecventat cursurile Facultății de Filozofie a Universității din Viena, care i-au adus un plus de cunoștințe. Tot aici l-a cunoscut și s-a împrietenit cu Ioan Slavici și și-a cunoscut și marea iubire, Veronica Micle.

Se poate spune că aceasta a fost una dintre cele mai frumoase perioade din viața poetului. Tot în acest an el a început să colaboreze cu revista Convorbiri literare, iar trei ani mai târziu, în 1873 s-a înscris la Facultatea de Filozofie a Universității Friedrich-Wilhelm din Berlin, pentru doctorat.

Nu a durat mult, iar în 1875, Eminescu a primit postul de corector şi redactor al părţii neoficiale la Curierul de laşi. El a frecventat de asemenea,  şedinţele Junimii, unde l-a introdus şi pe Ion Creangă, iar îna ceastă perioadă s-a îndrăgostit de Veronica Micle.

Cum era eminescu în realitate

Ne-au rămas doar pozele acum, însă acestea reflectă realitatea. Vărul lui Eminescu, Mihai Mavrodin îl descria pe poet ca fiind o frumusețe impresionantă. Poetul avea ochii adânci, negrii, și oricine îl cunoștea era cucerit de privirea sa.

”Şi astăzi, chipul lui minunat îmi stă în minte. … Era izbitor de frumos. Era imposibil să apară într-o sală, fără ca fiinţa sa să atragă privirile chiar ale celor ce nu-l cunoşteau. Chipul lui ne minuna şi pe noi, copiii”, scria Mihai Mavrodin într-un articol din anul 1929, din ziarul botoşănean ”Ştirea“.

Pe lângă aspectul fizic, Eminescu avea și o voce unică, o scriitoare a remarcat acest lucru și susținea totodată că poetul ar fi putut fi oricând ”un bun solist vocal.

”Avea o voce de aur… Ar fi putut fi oricând un bun solist vocal. Contemporanii lui spun că „îţi dădeai cămaşa de pe tine numai să îl auzi cântând”, mărturisea scriitoarea Lucia Olaru Nenati.

Poetul Mihai Eminescu

Toate aceste calități influențau și relațiile lui cu femeile. Un fost coleg de-al poetului povestea fascinația pe care Eminescu o trezea în ochii femeilor. Știa ce să spnă și când să spună, iar acest lucur era suficient.

”Le vorbea dulce, le făcea complimente şi, lucrul principal, conversa cu ele totdeauna potrivit cu individualitatea lor”, spunea acesta.

Marele viciu al lui Eminescu

Mihai Eminescu a fost într-adevăr o prezență plăcută în societate, dar la fel ca și în prezent, și poetul avea dușmani. Lucrările sale au stârnit fel de fel de reacții, chiar și în lumea politică. Așa au apărut și dușmanii lui Eminescu.

Poetul a stârnit o serie de antipatii prins rândurile scrise, iar în cazul politicienilor, cuvântul său genera tensiune.

Nici Eminescu nu a fost un om perfect din punct de vedere al obiceiurilor. Poetul avea un viciu destul de mare, care este posibil să fi avut o legătură cu boala care l-a făcut să se stingă din viață mult prea devreme.

Contemporanii săi mărturiseau că poetul fuma foarte mult, însă nu bea mai deloc. Pe lângă fumat, cafelele negre erau și ele prezente în majoritatea timpului.

”Eminescu nu bea mult. La un sfert de litru de vin sau la o halbă de bere era în stare să petreacă o noapte întreagă, dar, în schimb, lua mai multe cafele negre şi fuma mult”, spunea fostul coleg de la Viena al poetului Teodor Ştefanelli.

Un alt lucru puțin știut despre poet este că acesta avea o formulă originală de salut. Când se întâlnea cu cineva, Eminescu saluta spunând „Trăiască naţia!”. Uneori, prietenii obişnuiau să i-o ia înainte şi îl salutau ei cu formula lui preferată, „Trăiască naţia!”.