Cele trei cărți pe care nu trebuie să le ratați în viziunea liberalului Ovidiu Raețchi. Pentru cei care vor să înțeleagă rădăcinile crizei din Orientul Mijlociu

24 oct. 2020
Cele trei cărți pe care nu trebuie să le ratați în viziunea liberalului Ovidiu Raețchi. Pentru cei care vor să înțeleagă rădăcinile crizei din Orientul Mijlociu

La sfârșitul anului 2018, Senatul a adoptat proiectul propus de deputatul liberal, Ovidiu Raețchi prin care 2019 devine Anului Cărţii în România. Și pentru că el este părintele acestui fabulos proiect, l-am rugat să recomande cititorilor noștri trei cărți pe care să le citească negreșit în perioada următoare. I-a fost greu pentru că este un mare consummator de lecturi care mai de care mai incitante, dar într-un final a ales să se limiteze la domeniul său de specialitate (Orientul Mijlociu).

„Pachetul legislativ „Pactul pentru Carte” a fost elaborat după ce am studiat cifrele catastrofale ale consumului de carte în România. Avem cea mai mică piață de carte din UE, estimată la 80 de milioane de euro cu tot cu manualele școlare. Vecinii noștri de la vest, ungurii, cehii au piețe mult mai mari și mai sofisticate. Și bulgarii stau mai bine, raportat la populație. În România, în schimb, avem o rată foarte ridicată de analfabetism funcțional, avem indicatori scăzuți la gândire critică și avem foarte multe cazuri de persoane care declară că nu au citit nicio carte în ultimii ani”, a declarat Ovidiu Raețchi, care a scris și el mai multe cărți și opinii interesante, ultima fiind „Avangarda Califatului, O istorie intelectuală a jihadismului”, lansată la finalul anului trecut

Cele trei cărți pe care le recomandă Ovidiu Raețchi

„Recomand celor care vor să se familiarizeze cu Orientul Mijlociu și să înțeleagă rădăcinile crizelor actuale din zona respectivă cartea lui Scott Anderson, „Lawrence în Arabia. Război, mistificare, nesăbuință imperială și crearea Orientului Mijlociu modern”. Cartea cuprinde o excelentă descriere a rețelei de spionaj anti-otomane și pro-britanice organizate în Palestina de unul dintre cei mai importanți sioniști ai perioadei, omul de știință Aaron Aaronsohn, care venea din România”.

„O carte apărută la fel de recent ne va ajuta să privim această perioadă a Primului Război Mondial prin ochii marilor învinși din Imperiul Otoman: „Miezul nopții la Pera Palace. Nașterea Istanbulului Modern” a lui Charles King, un specialist în Orient și Estul Europei. King se concentrează pe hotelul Pera Palace, simbol al occidentalizării Imperiului Otoman începând cu sfarșitul secolului al XIX-lea (aici erau cazați cei care călătoreau spre Istanbul cu Orient Expresul, inclusiv Agatha Christie, care locuia întotdeauna în camera 411), pentru a ne oferi o imagine a Istanbulului în acei ani de prăbușire și renaștere. Tot aici îl vom întâlni pe Lev Troțki, ajuns în exil la Istanbul în 1929, după ce Stalin reușise să îl învingă, spre uimirea generală, în lupta pentru succesiunea lui Lenin”.

„Pentru a lua în discuție și spațiul israelian, vă recomand o carte apărută pe piață chiar săptămânile trecute: „Misiuni la limita imposibilului” semnată de Michael Bar-Zohar și Nissim Mishal. Autorii sunt celebrități în Israel și au scris în trecut și o istorie a Mossad-ului cu mai multe editii în limba română. În „Misiuni la limita imposibilului”, ei se concentrează asupra celor mai reușite și spectaculoase operațiuni din istoria Zahal (Armata israeliană) și a forțelor speciale ale acesteia (Sayeret Matkal). Ceea ce merită observat în cărțile lui Bar-Zohar și Nissim Mishal, dincolo de aspectul militar, este modul în care Israelul își selectează marii lideri politici  din rândul celor mai performanți comandanți militari, specializați în operațiuni critice care cer un curaj și un auto-control cu totul ieșite din comun. Capacitățile de lideri ale unor astfel de politicieni sunt pur si simplu incomparabile cu cele din state în care „elitele politice” sunt selectate clientelar.”