Se cere impozitarea acestor pensii! Românii care ar putea rămâne fără jumătate din bani

Se cere impozitarea acestor pensii! Românii care ar putea rămâne fără jumătate din bani

Creștere și impozitarea pensiilor reprezintă un subiect despre care s-a vorbit foarte mult și care pare că nu va avea niciodată sfârșit. Deși România este singura țară din Europa, care oferă pensiile enorme unor oameni care nu au cotizat aproape deloc la bugetul de stat, deciziile pentru revenirea la normalitatea întârzie.

Deputatul USR, Claudiu Năsui atrage atenția că au trecut aproape cinci luni de când Curtea Constituțională evită să dea un răspuns cu privire la impozitarea pensiilor speciale. Acesta a dat detalii importante într-o postare pe facebook.

„Risipa de bani continuă, în timp ce clasa politică îşi acordă noi privilegii. Nu trece săptămâna fără să mai auzim de un nou vot pentru a acorda noi sporuri sau beneficii celor apropiaţi de centrii de putere. Între timp, lupta pentru a le păstra pe cele vechi se dă la cel mai înalt nivel.

De aproape cinci luni aşteptăm un verdict de la CCR legat de impozitarea pensiilor speciale. Evident că aşteptăm un răspuns de la cei care ei înşişi beneficiază de pensii speciale, unii chiar multiple. Ce înseamnă asta pentru români? Ei bine, peste 3 miliarde de lei s-au dus în plină pandemie în pensiile speciale. Asta doar în ultimele 4 luni de zile, de când a trecut votul de impozitare în Parlament. Imediat se vor face 5, astfel că specialii vor mai încasa o pensie, în timp ce noi aşteptăm răspunsul CCR”, a scris deputatul USR, pe o rețea de socializare.

El a precizat că una din priorităţile USR este „eliminarea acestor clase de privilegii”. „În timp ce angajaţii pe salariul minim plătesc printre cele mai mari taxe din UE pe muncă, avem categorii de pensionari speciali care încasează mii de euro lunar, nu în baza contribuţiilor, ci doar în baza privilegiilor pe care unii şi le-au votat cu mâna lor”, a adăugat acesta.

Claudiu Năsui a prezentat și un tabel, prin care arată că din cele 3,36 miliarde lei destinate pensiilor speciale 1,491 miliarde lei au fost pentru Poliţie şi Jandarmerie; 1,221 miliarde lei pentru militari; 298 milioane lei pentru magistraţi; 245 milioane lei pentru angajaţi ai SRI, STS, SIE şi SPP; 43 de milioane de lei pentru piloţi şi personal navigant; 19 milioane lei pentru angajaţi din justiţie; 10 milioane lei pentru diplomaţi.

Cu cât ar trebui să se impoziteze pensiile speciale

Plenul Camerei Deputaţilor a votat favorabil proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, care are ca obiect de reglementare instituirea unei taxe pe veniturile şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă, încă de pe 17 iunie.

Potrivit unui amendament semnat de PSD, PNL şi USR, „pensiile cu valoare de până la 2.000 de lei inclusiv nu se impozitează, cele cuprinse între 2.000 şi 7.000 se impozitează cu 10%, iar pensiile cu o valoare de peste 7.001 lei se impozitează cu 85% pentru ceea ce depăşeşte suma de 7.001 lei”.

Secţiile Unite al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu au fost de acord cu acest amendament și pe 18 iunie au decis să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la această lege. Instanţa supremă arăta în hotărârea de sesizare a CCR că unul dintre cele cinci principii ale fiscalităţii reglementate de Codul fiscal vizează „justeţea impunerii sau echitatea fiscală”, care „asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcţie de mărimea veniturilor sau a proprietăţilor acestuia”.

„Legea instituie o taxă pe venitul din pensiile reglementate de legile speciale care este diferită de impozitul pe venit şi se cumulează cu acesta din urmă, ceea ce înseamnă că acestei categorii de venituri, care fac obiectul taxării conform legii criticate, li se aplică atât impozitul pe veniturile din pensii, cât şi taxa nou instituită. Rezultă, astfel, că pensiile vizate de lege sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminării şi principiului aşezării juste şi echitabile a sarcinii fiscale”, spun cei de la ICCJ.

Şi Avocatul Poporului a transmis CCR o sesizare legată de acest act normativ extrem de controversat și intens dezbătut. CCR a amânat atât pe 14 iulie, cât şi pe 3 septembrie discuţiile pe marginea sesizărilor făcute de Avocatul Poporului şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Deja au trecut cinci luni și sunt șanse să se împlineacă un an de amânări.