Salariile acestor români ar putea fi tăiate. BNR spune ce s-ar putea întâmpla în următoarele luni

Salariile acestor români ar putea fi tăiate. BNR spune ce s-ar putea întâmpla în următoarele luni

La fel ca și în cazul altor țări europene, România a fost și ea lovită grav de pandemie din punct de vedere economic. Soluții sunt multe, însă efectele acestora s-ar putea resimți în buzunarele românilor, anunță BNR.

Noile informații vin din partea economistul-şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, Acesta a anunțat că există soluții pentru reducerea deficitului bugetar în 2021. Printre acestea se numără tăierea salariilor bugetarilor cu 20% și reducerea programului de lucru la patru zile pe săptămână în sistemul public.

”Reducerea cheltuielilor ar fi necesară numai că trebuie să crească în viitor alte cheltuieli nesalariale, cheltuieli cu dotarea spitalelor, cu dotarea şcolilor, cu infrastructură etc. Deci, chiar presupunând că vreun Guvern îşi asuma actul politic de a îngheţa salariile şi pensiile, tot nu va fi suficient că alte cheltuieli de natură nesalarială vor trebui să crească.

Vin cheltuieli deja legiferate din urmă care încă nu s-au manifestat în anul acesta: cheltuieli cu alocaţiile copiilor, cu profesorii etc.”, a precizat economistul-şef al BNR.

Un mare semn de întrebare

Valentin Lazea a mai adăugat că în opinia sa, șomajul va crește foarte mult în mediu privat, ca urmare a pandemiei de coronavirus, lucru care nu trebuie să țină statul ”legat de mâini și de picioare”.

„Îşi va permite statul să concedieze bugetari şi să adauge şomeri din sectorul de stat la şomajul deja crescut din sectorul privat? Este un mare semn de întrebare dacă îşi va permite acest lucru. Asta nu înseamnă că statul este legat de mâini şi de picioare. Se pot imagina soluţii pentru bugetari – pentru că nu este deloc normal ca salariul mediu bugetar să fie mai mare decât în mediul privat”, a mai spus Lazea.

Solțua prezentată de economistul șef al BNR este foarte simplă. Pentru a putea salva deficitul bugetar în anul următor, reducerea numărului de ore de muncă ale bugetarilor și tăierea salariilor acestora sunt elementele de bază. Acesta a explicat în același timp ce impact ar putea avea aceste lucruri asupra economiei întregii țări.

„O soluţie ar putea fi, de exemplu, săptămâna de lucru de patru zile pentru bugetari, cu reducerea cu o cincime a salariului. Măcar aşa s-ar ajunge spre un cvasiechilibru între salariile bugetare şi salariile din mediul privat. Iarăşi, o soluţie ar fi din nou o intrare în sectorul bugetar la şapte ieşiri, cum s-a mai aplicat în trecut şi se mai pot imagina. Una peste alta, din reduceri de cheltuieli eu nu văd cum s-ar putea în următorii patru ani obţine mai mult de 1,5-2% maxim ajustare. Ori, noi trebuie să ajustăm de la 9% din PIB la 2% din PIB în anul 2024. Avem nevoie de 7 puncte – şi atunci, din cele 7 puncte din care scădem 2 puncte reducere de cheltuieli mai rămân 5 puncte aproximativ procente din PIB din creşteri de venituri. Şi aici mi se spune colectare mai bună. Foarte bine, colectare mai bună.

Mi se spune colectare mai bună de peste 20 de ani. Asta înseamnă că, din ziua zero după câştigarea alegerilor, Guvernul trebuie să lanseze licitaţii pentru dotarea informatică a ANAF, pentru case de marcat electronice, licitaţiile la noi se contestă, iarăşi se organizează, durează…”, a subliniat Lazea.

Există ”portițe fiscale”

El a mai menționat că „atâtea portiţe fiscale, atâtea exceptări, atâtea facilităţi care s-au dat la neplata impozitelor pentru atât de multe categorii încât din cota unică nu a mai rămas nimic”. Totodată, economistul șef al BNR a vorbit și despre impactul TVA-ului în economia întregii țări.

„Şi aici mă adresez celor care au susţinut cota unică în 2005 şi în toţi anii de atunci şi până acum – această atitudine de a spune deschis că din cota unică nu a mai rămas nimic şi să se revină măcar la principiile cotei unice pentru că nu este normal ca o parte mică din firme să plătească 16% impozit pe profit, iar imensa majoritate să plătească 1% din cifra de afaceri.

Nu este corect ca TVA-ul să nu fie 19%, să fie 19%, 9% sau 5% sau zero, dividendele să fie impozitate cu 5% – şi nu ca şi celelalte câştiguri de capital cu 16% etc., iar anumite categorii – constructori, informaticieni – să nu plătească anumite impozite. Măcar cei care au susţinut cota unică ar trebui să aibă un punct de vedere”, a mai subliniat acesta.