Boala tăcută care distruge din ce în ce mai mulți români. Cum se manifestă fizic burnout-ul

Boala tăcută care distruge din ce în ce mai mulți români. Cum se manifestă fizic burnout-ul
Photo by Zohre Nemati on Unsplash

De când cu pandemia, dar și cu problema locurilor de muncă, românii devin din ce în ce mai stresați și e de înețeles. Totul până când apare acestă boală. Poate trece neobservată, dar ne ia energia fără măcar să ne dăm seama.

Ai mai auzit până acum câte ceva despre burnout? Acest sindrom este asociat cu epuizarea fizică, emoțională, dar și mintală și ia naștere odată cu expunerea prelungită în fața situațiilor streasante.

Diferența dintre burount și stres

Probabil vă întrebați care este diferența dintre o persoană stresată și o persoană care suferă de acet sindrom. Ei bine, specialiștii spun că burnout-ul poate afecta o persoană pe termen lung, atât din punct de vedere fizic, cât și mintal.

Petronela Nechita, medic primar psihiatru la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iaşi mărturisește că cei mai afectați de acest sindrom sunt medicii, în contextul pandemiei, dar și alte persoane din sistemul medical care fac față cu greu stresului.

Burnout-ul prezintă trei mari categorii de simptome ale stresului: epuizare fizică, precum prezenţa simptomelor fizice, epuizarea emoţională, care vine cu simptome legate de atitudini şi sentimente, şi simptome comportamentale în ceea ce priveşte productivitatea scăzută, insatisfacţie la locul de muncă.

Sindromul de burnout apare în special la persoanele a căror profesie implică o responsabilitate deosebită şi interacţiuni frecvente cu oamenii. Apare tot mai frecvent în prezent, de exemplu la medici şi asistente, şi duce la scăderea performanţelor la locul de muncă, afectează relaţiile cu cei din jur şi calitatea vieţii”, a spus medicul pentru Agerpres.

Cum apare oboseala cronică

Nu toți oamenii s-au născut obosiți, însă personalitatea este cea mai importantă când vine vorba despre burnout. Sunt persoane care se subapreciază în fața celorlalți, adunând mai multe conglomerate care dau naștere treptat acestui sindrom.

Sunt oameni, neativi, optimiști, dar și pesimiști care își pot aduce singuri un aport negativ care să favorizeze apriția sindromului. Volumul de muncă, atitudinea angajatorului, contează și ele, iar aici se mai adaugă și lipsa de odihnă, de somn, dar și timpul petrecut în compania celor dragi care nu mai e același.

„Trăsăturile de personalitate precum pesimismul, perfecţionismul, labilitatea emoţională, capacitatea redusă de adaptare la situaţii de stres, nevoia de a deţine controlul, competitivitatea au şi ele un aport negativ. Alţi factori favorizanţi pentru instalarea sindromului de burnout la cadrele medicale pot fi: presiunea exagerată, lipsa de comunicare şi sprijin din partea angajatorului, lipsa clarităţii rolului, lipsa autonomiei, volumul mare de lucru, lipsa aprecierii pentru munca depusă, tratamentul nedrept precum bullying sau favorizarea altor colegi.

Pot contribui şi timpul liber insuficient, lipsa orelor necesare de odihnă şi somn, lipsa orelor rezervate pentru familie, sport şi relaxare, alimentaţia nesănătoasă; în concluzie, nerespectarea conceptului de echilibru între muncă şi viaţa personală”, mai spune medicul.